Skip to content

Comerţ

[Vama Veche, după 1990]

Comerţul a început din `92, când a apărut primul magazin de la Feri Baci, din sat. No, oamenii aveau nevoie de un suc, de o bere şi aşa mai departe, şi se aduceau mai mult din 2 Mai. Comerţul cu restaurante a început din `97 şi an de an s-a dezvoltat. Acum comerţul pe care-l văd eu e atipic unui loc cum a fost pe vremuri Vama Veche, tot mai mult spun că se „costinizează”, devine un fel de Costineşti. Ştiu şi din ce cauză e, pentru că nu există nişte normative şi norme şi legi clare, adminsitrative, zonale, pentru modul în care tu poţi să faci comerţ. […] Iar faţă de alte ţări, unde există un comerţ civilizat, clar, aici totul este haotic. Aici lumea vede Vama Veche ca o sursă de muls, ca o sursă de venit enorm într-un timp scurt. Într-un fel, e tipic românesc. Lăcomia. Acolo vii să-ţi faci repede lucruri, nu în ani, ci în timp scurt. Într-adevăr, majoritatea care vin, 80% pleacă dezamăgiţi. Dacă faci o cercetare pe chestia asta o să vezi că în fiecare an se schimbă firme, se schimbă obiective, obiecte şi aşa mai departe. Abia câteva au rămas de ani de-a rândul, care au fost de ani de-a rândul acolo. Restul se schimbă. Din păcate şi multitudinea asta de chioşcuri, de chioşculeţe, de fast-food-uri nu fac altceva decât să dilueze din punct de vedere comercial lucrurile. Pentru că nu e nici albă, nu e nici neagră. Omul nu ştie nici ce să facă, nici ce nu să facă. Plus că n-avem educaţie şi continuăm. De aia v-am zis, lăcomia e tipică din punctul meu de vedere pentru români şi aici se şi vede. (4)

Copyright © Liviu Vasile