Skip to content

Nostalgie

Sunt oameni care vin din străinătate în 2 Mai și în Vamă să-și facă vacanțele și există sigur nostalgia lucrului ireversibil, care s-a schimbat pentru totdeauna. Probabil că numai un regim totalitar poate să producă un asemenea club cum era 2 Mai, cum era și în Vamă. Și în libertate nu mai are de ce să existe un asemenea loc. Locul se și urbanizează văzând cu ochii, se schimbă de la o zi la alta. Altădată era farmecul nu numai al primitivismului, care exista și el, fără îndoială, dar era un soi de relație… Te simțeai și apărat și știai că ești la tine acasă, între ai tăi și cu foarte puțini intruși, lucru care nu mai există pentru că 2 Mai-ul a început să fie populat cu o lume din ce în ce mai vulgară, mai zgomotoasă, care nu seamănă deloc cu noi. (1)

Dacă stau să mă gândesc cred că nostalgia e mai mult nostalgia tinereţii. Nostalgia tinereţii şi nostalgia unui anume inventar de loisir. Un anume tip de băutură, cum spuneam, nici nu mă aşteptam să mai pot da atâtea detalii despre băuturile de atunci, dar dovadă că m-a marcat. Un anumit tip de muzică, pe care şi acum dacă-l ascult mă pune într-o anume stare, pe care n-am mai trăit-o din anii sfârşit  de `70 încoace. Dar cred că asta este nostalgia tinereţii, şi nu altceva. Şi a începutului de viaţă, a tuturor posibilităţilor deschise, atât cât puteai să-ţi închipui că pot fi deschise atunci. Dar aveai o viaţă înainte, nu ştiu, plină de posibile întâmplări şi aventuri ulterioare. Nu cred, eu nu simt nostalgia 2 Mai-ului mobilat de o anume lume. Da, lumea s-a schimbat, dar nostalgia nu este după lumea aia, este după tinereţe, aş zice eu. (6)

Copyright © Liviu Vasile